2017 cel mai FIERBINTE an din istorie
- Scris de Investigatorul 03
- Publicat în Actualitatea
2017 ar urma să fie anul cel mai cald înregistrat în absenţa fenomenului El Nino de la începutul înregistrărilor în domeniu, a anunţat Organizaţia Meteorologică Mondială într-un raport publicat luni, la Bonn, cu prilejul celei de a 23-a conferinţe pentru climă organizate de ONU, relatează AFP şi Reuters.
"Ultimii trei ani sunt cei mai calzi care au fost înregistraţi vreodată şi se înscriu în tendinţa de încălzire pe termen lung a planetei", subliniază secretarul general al OMM, Petteri Taalas, într-un comunicat.
Sub efectul puternicului fenomen El Nino, 2016 ar urma să-şi păstreze statutul de anul cel mai cald din istorie, în timp ce anii 2015, marcat şi el de acest fenomen meteorologic, şi 2017 îşi vor disputa locul al doilea şi al treilea. El Nino este un fenomen care se produce o dată la trei sau şapte ani şi afectează temperaturile, curenţii şi precipitaţiile arată Agerpres.
Semnal şi mai puternic al unei încălziri de fond, perioada dintre 2013 şi 2017 are şanse mari să constituie perioada de cinci ani cea mai caldă înregistrată vreodată, precizează agenţia ONU în acest raport provizoriu privitor la anul în curs.
Marcat de evenimente extreme record, în anul 2017 s-au produs uragane de o intensitate fără precedent în Caraibe şi în Atlantic, vârfuri de temperatură de peste 50 de grade Celsius în Asia şi o secetă durabilă în Africa de Est.
"Numărul acestor fenomene - studii ştiinţifice aprofundate vor stabili cifra exactă - poartă în mod indiscutabil marca schimbării climatice provocate de creşterea concentraţiei de gaze cu efect de seră produsă de activităţile umane", subliniază Petteri Taalas.
La Bonn, reprezentanţii a 196 de ţări trebuie să se pună de acord asupra regulilor aplicării acordului de la Paris, care vizează menţinerea încălzirii sub 2 grade Celsius în raport cu era preindustrială. Potrivit mai multor studii, angajamentele actuale nu sunt suficiente şi ar duce la o încălzire de 3 grade Celsius.
Tendinţele pe termen lung merg toate în direcţia greşită, subliniază OMM. Concentraţiile în atmosferă ale principalelor gaze cu efect de seră (GES) continuă să crească.
În raport cu nivelurile din 1750, concentraţiile de CO2 şi de metan sunt de 1,5 şi respectiv 2,5 ori mai mari. De asemenea, creşterea nivelului mării şi acidificarea oceanelor, printre alţi indicatori ai schimbării climatice, continuă.
"Oceanul absoarbe până la 30% din emisiile anuale de CO2 produse de om", a dezvăluit OMM. "Dar acest lucru are un cost" pentru corali, acvacultură şi chimia elementară a mărilor.
Suprafaţa banchizei arctice rămâne inferioară celei normale în timp ce în Antarctica banchiza, stabilă anterior, a ajuns la un minim record sau aproape record, mai precizează OMM.
"Asta scoate în evidenţă ameninţările crescânde asupra populaţiei, economiei ţărilor şi chiar a mecanismelor vieţii pe Terra, dacă acţiunea noastră nu va fi la înălţimea obiectivelor Acordului de la Paris", subliniază Patricia Espinosa, secretar executiv al Convenţiei-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (UNFCCC), care organizează conferinţa de la Bonn.
COP23 "ar urma să servească drept trambulină pentru toate ţările şi sectoarele societăţii, la care se va face apel să-şi revizuiască în creştere ambiţiile lor pentru combaterea încălzirii globale", a adăugat ea.
