Lansarea rezultatelor Studiului Internațional privind Educația Civică și pentru Cetățenie I.C.C.S. 2022

Studiul a fost realizat de cei din Asociația Internațională pentru Evaluarea Rezultatelor Educaționale (I.E.A.), din cinci în cinci ani, în colaborare cu specialiști din consorții internaționale. O echipă interdisciplinară de profesori români, specialiști în Științele Educației, de la Universitatea din București, prin Laboratorul de Testare Educațională (L.T.E.) din cadrul Centrului de Învățare, a participat pentru prima dată la acest studiu, care a măsurat cunoștințele, abilitățile de gândire, atitudinile, implicarea și intențiile de participare civică ale elevilor de 14 ani (în medie). Datele s-au colectat, în România, în perioada februarie- septembrie 2022, de la un eșantion de elevi în vârstă de 15 ani (reprezentativ din punct de vedere statistic), profesorii acestora şi echipele de conducere din 158 de unităţi de învățământ.
În privința cunoştinţelor şi abilităților de gândire civică, scorul mediu obținut de elevii din România a fost de 470, conform analizelor celor de la I.E.A. Acesta a fost semnificativ mai mic din punct de vedere statistic decât media I.C.C.S. (508) şi ne poziționează pe locul al șaisprezecelea din cele 20 de țări cu date validate. Raportul prezintă, de asemenea, date referitoare la atitudinile elevilor faţă de democrație, egalitatea drepturilor, sistemul politic şi instituții, autoeficacitatea civică, intențiile de participare civică şi cetățenie europeană, precum și recomandări privind politicile şi practicile educaționale. Se oferă și date referitoare la contextele în care funcționează şcolile participante, echipele manageriale și profesorii.
”Indiferent de nivel, cred că deciziile noastre sunt mai bune, atunci când luăm în considerare opiniile elevilor sau ale studenților. În plus, cred că sunteți de acord cu mine că democrația se învață cel mai bine din practică sau exercitând-o. Așa cum o arată și studiul, un rol important în Educația civică îl au organizațiile nonguvernamentale, atât prin oportunitățile de voluntariat pe care le oferă elevilor, cât și prin multitudinea de colaborări pe care le au cu școlile. Spre exemplu, sprijinul pe care organizațiile nonguvernamentale îl acordă școlilor prin Programul ”Săptămâna Verde” este unul esențial.”, a subliniat Ligia Deca, ministrul Educației.
”Universitatea din București a contribuit la o cercetare consistentă, care va fi un fundament pentru politici publice, de data aceasta a fost realizat într-un domeniu care pare cu atât mai important acum, în contextul în care, în general, în lume, democrația este amenințată de regimuri autoritare și autoritariste, de războaie, de poziții extremiste și populiste. De asemenea, ne aflăm într-un an în care în România, la fel ca în mai mult de jumătate dintre țările lumii, se vor desfășura alegeri cruciale pentru viitorul țării, a regiunii și a umanității.” a explicat profesorul universitar doctor Marian Preda, rectorul Universității din București.
”Peste 70% din numărul de elevi care au participat la acest studiu sunt eurofili. Diferența dintre aceștia și cei care sunt eurosceptici ține de importanța pe care o acordă libertății de mișcare. Ei au așteptări pozitive cu privire la propriul viitor. Euroscepticii au opinii cu o variabilitate scăzută. Ambele grupuri resping ideea de activitate ilegală de protest. Eurofilii susțin că există democrație în țara noastră, în timp ce euroscepticii spun că se înregistrează amenințări la adresa ei și sunt pregătiți să militeze în acest sens. 62% dintre profesori nu neagă importanța Educației civice în școli. Cinicii susțin că nimic nu funcționează, sunt foarte puțin digitalizați sau deloc, sunt negativiști în privința climatului educațional. Cei tineri simt că au o misiune, o vocație, că Educația civică în România este critică și că misiunea lor în școală este aceea de a genera cetățenii de mâine.”, a explicat profesorul universitar doctor Dragoș Iliescu, șeful Școlii Doctorale- Facultatea de Psihologie și Științele Educației- Universitatea din București.
”Principala noastră recomandare pentru decidenți este aceea de a-și crea mecanisme eficiente de mobilizare și utilizare a cunoașterii. Aceasta există și ia forme diferite, uneori mai interesante, alteori mai puțin, iar efortul din spatele producerii acesteia este uriaș. România este compusă din mai multe Românii. Principala problemă cu care ne confruntăm este aceea a unor discrepanțe uriașe, a unui derapaj față de rezultatele studiilor din alte țări participante la I.C.C.S.. Se confirmă o problemă structurală de distribuție a competențelor. Decidenții trebuie s-o abordeze foarte serios. La noi în țară trebuie făcută ”acupunctură de politică publică”. Trebuie să se facă intervenții focalizate, pentru că altfel, vom apăsa butoanele greșite, așa cum o facem de mulți ani. Analizând evoluția temporală a performanței vom constata că nu s-a întâmplat nimic bun, dar nici rău în acest sens de peste 30 de ani, iar investițiile continuă. Noi ne așteptăm să facem progrese, iar acesta este un deziderat foarte important. Am simțit o tendință foarte clară de apatie civică a elevilor participanți la studiu cu privire la viața politică de astăzi și problemele sociale. Tocmai de aceea, vom continua să realizăm studii, în așa fel încât decidenții să nu le poată ignora.”, a adăugat profesorul universitar doctor Lucian Ciolan, prorector pentru Proiecte de Dezvoltare și Învățare Continuă- Univesitatea București.

A consemnat,
Alina JOHNSON-POP