Ce veți juca în această seară?

Aflata intr-o forma incredibila din punct de vedere fizic, Caroline Wozniacki a trecut in doua seturi si peste hop-ul numit Karolina Pliskova, daneza calificandu-se in finala Turneului Campioanelor de la Singapore.

“Aş începe şi eu cu un proverb chinezesc, care spune că un un drum de 1000 de mile începe cu primul pas. Este un proverb despre tenacitate, dar acest proverb mai are două componente pentru ca rezultatele tenacităţii să se vadă –drumul şi vehiculul. Pot spune că CNAIR este pe deplin conştient de rolul pe care îl are, atât pentru a atinge obiectivele economice şi sociale ale României, cât şi pentru a-şi îndeplini misiunea cu tenacitate şi responsabilitate. De-a lungul vremii am făcut şi multe greşeli, pe care le-am recunoscut, le-am trecut şi din care am învăţat. Suntem conştienţi de faptul că nicio ţară nu se poate dezvolta fără să aibă o infrastructură puternică. Dacă ne uităm în istorie, marile imperii au fost construite pe infrastructură şi nu pe armată. Au învins ţările care au avut cea mai bună infrastructură şi au fost în stare să o administreze şi să o întreţină.

În ceea ce priveşte proiectele care sunt în derulare la CNAIR şi pe care încercăm, pe de o parte, să le deblocăm, pe de altă parte, să le urgentăm şi să le întreţinem. Orice lucru făcut de mâna omului are nevoie de mentenanţă pentru a rezista în timp. Unul din proiectele de dată recentă care a fost anunţat este pasajul de la Domneşti care, după aproape doi ani de tergiversări ale procedurii de licitaţie şi după numeroase contestaţii şi decizii ale CNSC poate intra în faza de semnare a contractului de execuţie. Faţă de Centura Bucureşti, pe care o ştim ca fiind "cea mai mare parcare", trebuie luate măsuri. Pentru sectorul DN2 -A2 a fost demarată procedura de licitaţie iar, în prezent, documentaţia de atribuire a fost trimisă la Autoritatea Naţională pentru Achiziţii Publice. Proiectul are o valoare estimată de 339 milioane de lei, fără TVA. Facem eforturi pentru deblocarea lucrărilor pe segmentul A1-DN1 de pe Centura Bucureşti.

În ceea ce priveşte Centura Timişoara, la finalul lunii martie, a fost trimisă spre validare către ANAP documentaţia în vederea demarării procedurii de atribuire a contractului de proiectare a acestei variante ocolitoare. Timişoara este unul din marile centre urbane ale României de care trebuie să ne îngrijim cu toţii, pentru a putea promova o dezvoltare economică şi socială importantă pentru această zonă.

Autostrada Lugoj-Deva, despre care s-a vorbit atât, pe lotul 2, am făcut paşi importanţi. În primul rând, am reuşit extinderea perioadei de graţie de la 4 la 8 ani şi deschiderea traficului pe data de 6 martie.

În ceea ce priveşte lotul 4 al autostrăzii Lugoj-Deva urmează să obţinem autorizaţia de construire, iar valoarea proiectului este 419 milioane de lei. Se fac toate demersurile pentru obţinerea autorizaţiei de construire pentru autostrada Ogra–Câmpia Turzii şi pentru demararea lucrărilor de execuţie până în luna mai. În luna februarie 2017, au fost depuse ofertele pentru contractul privind finalizarea lucrărilor în zona Gilău şi conexiunea dintre secţiunea 2B cu subsecţiunea 3A1 din autostrada Braşov-Târgu Mureş-Cluj-Oradea. Se fac, de asemenea, demersuri pentru deblocarea procesului de licitaţie. În martie, a avut loc depunerea ofertelor pentru atribuirea contractului de realizare a autostrăzii Braşov–Târgu Mureş–Cluj–Oradea lotul 1 şi Târgu Mureş–Ungheni, care se află în procedură de relicitare.

În ceea ce priveşte podul suspendat de la Brăila, a fost avizat în Consiliul Tehnico-Economic şi s-a deblocat avizarea indicatorilor tehnico-economici. În plus, s-a pregătit procedura de achiziţie publică a acestui proiect.

Pe Sibiu-Piteşti, unul din segmentele importante ale Coridorului IV Pan European, care practic ar lega România de fluxurile internaţionale, s-a semnat prelungirea contractului de elaborare a studiului de fezabilitate cu cinci luni. Aducerea în termen şi finalizarea acestui studiu de fezabilitate oferă următoarele repere: în luna mai, ar trebui să avem secţiunile 1 şi 5, în luna iunie, secţiunea 4, iar în septembrie şi noiembrie secţiunile 2 şi 3.

Ne luăm în serios activitatea. Suntem conştienţi de eforturile pe care trebuie să le facem, suntem conştieţi de presiunea publică, justificată de altfel, care se manifestă la adresa acestei companii. Suntem conştienţi că un lucru bine făcut este mai valoros decât un lucru făcut doar pentru imagine. Ca atare, vă rog să ne credeţi că atunci când apar anumite întârzieri ale unui proiect nu sunt manifestări ale unei încercări de neasumare a responsabilităţii, ci încercări de găsire a celor mai bune soluţii tehnice pentru ca aceste produse pe care CNAIR le oferă să reziste în timp şi să respecte toţi parametrii ceruţi la valorile moderne”, a declarat Alin Şerbănescu, purtătorul de cuvânt al CNAIR.

GALA PREMIILOR SIGURANŢEI RUTIERE 2017

Peste 350 de persoane au participat la cea de-a doua ediţie a Galei Premiilor Siguranţei Rutiere, care a avut loc, la data de 05 aprilie 2017, la Teatrul de Comedie Bucureşti.

Pe lângă reprezentaţii firmelor de transport, care au reprezentat marea majoritate a celor prezenţi, la eveniment au luat parte oficiali de vârf de la ARR, ISCTR, RAR şi Direcţia Rutieră din IGPR, dar şi VIP-uri din firme şi organizaţii neguvernamentale implicate în activităţi de siguranţă rutieră şi în infrastructură.

Gala a fost deschisă de Conferinţa “Transport, Infrastructură şi Siguranţă Rutieră”, care a adus o serie de speech-uri de înaltă ţinută profesională şi care a fost prezentată şi în acest an de către Constantin Isac, vicepreşedintele UNTRR. 

Prezența mai multor vehicule pe șosele, fluxul de trafic mai rapid, dar și fluxul de informații perturbatoare, toate acestea împreună, reprezintă solicitări considerabile atât asupra șoferilor de vehicule comerciale, cât și asupra șoferilor de autoturisme. Pe de altă parte, nu au existat niciodată mai multe posibilități pentru persoana aflată la volan de a conduce mai în siguranță decât o poate face în prezent. Sistemele de siguranță activă instalate pe multe autoturisme și autocamioane de ultimă generație simplifică demersul de evitare a incidentelor și accidentelor.

Începând din noiembrie 2015, a intrat în vigoare o cerință legislativă aplicabilă în cadrul UE care prevede ca toate camioanele grele cu două și trei punți să fie echipate cu funcția de frână automată de urgență. Scopul este de a reduce numărul accidentelor în care un camion intră în spatele unui vehicul care rulează înaintea sa, un tip de accident care este responsabil pentru o cincime din toate accidentele rutiere în care sunt implicate camioane. În momentul actual, legislația prevede ca sistemul pentru frânarea de urgență să reducă viteza camionului cu 10 km/h. Anul viitor, aceasta va ajunge la 20 km/h.

„Este extraordinar faptul că legislația a devenit mai strictă, dar consider în continuare că reglementările juridice sunt prea laxe. În situația în care conduci cu 80 km/h, atunci când este utilizat sistemul pentru frânarea de urgență, trebuie să reduci viteza cu mai mult de 20 km/h pentru a evita o coliziune majoră dacă vehiculul din față a oprit", susține Carl Johan Almqvist, director pentru siguranța traficului și a produselor la Volvo Trucks.

Volvo Trucks a dezvoltat un sistem care depășește cu mult reglementările oficiale prezente și viitoare. Acest sistem a fost introdus în 2012 şi se concentrează în primul rând asupra alertării șoferului cu privire la riscul producerii unei coliziuni.

„În multe cazuri, acest lucru este suficient pentru ca șoferul să evalueze rapid situația și să evite astfel producerea unui accident", explică Carl Johan Almqvist.

Sistemul pentru frânarea de urgență este folosit doar dacă acest lucru este absolut necesar și intră în funcțiune extrem de repede. Viteza de frânare -sau decelerarea, ca să folosim termenul tehnic corect- este de aproximativ 7 m/sec², ceea ce se situează la același nivel cu ceea ce pot gestiona multe autoturisme. În practică, asta înseamnă că viteza camionului poate fi redusă de la 80 la 0 km/h pe o distanță de aproximativ 40 de metri.

Sistemul monitorizează vehiculele din față cu ajutorul unei camere video și a tehnologiei radar și funcționează indiferent dacă este soare, înnorat, ceață sau întuneric. Dacă există riscul unei coliziuni, șoferul este atenționat prin sporirea luminozității și prin semnalele acustice emise. Dacă sistemul nu detectează un răspuns din partea șoferului, camionul începe automat să frâneze treptat. Dacă șoferul tot nu reacționează, sistemul pentru frânare este utilizat până când vehiculul se opreşte. După alte cinci secunde în care volanul nu se mișcă deloc sau nu intervine niciun fel de reacție, este declanșată automat frâna de mână, măsură de siguranță care este menită să preîntâmpine rostogolirea camionului, dacă șoferul se află în stare de șoc sau de pierdere a cunoștinței.

Când este utilizată frâna de urgență, se aprind luminile de frână pentru a semnaliza vehiculele care circulă din spate, iar atunci când viteza vehiculului scade până la 5 km/h, se vor activa și luminile de avarie.

Sistemul Volvo funcționează și pe șoselele cu multe curbe și poate face diferența între parapeții de pe marginea drumului și obstacolele adevărate, precum autovehiculele, inclusiv motocicletele. Pentru a beneficia din plin de acest sistem, este esențial să ne asigurăm că toate funcțiile, precum frânele de tip ABS, sunt activate atât pentru camion, cât și pentru remorcă.

Luând în considerare perioada scurtă de timp care s-a scurs de la introducerea legislației pentru frânarea de urgență, va mai fi nevoie să treacă o vreme până când efectele sale benefice să se reflecte în statisticile privind accidentele rutiere. În orice caz, Volvo Trucks este convins de beneficiile sistemului pentru frânarea de urgență și ale altor dispozitive de siguranță activă.

„Sistemele noastre de siguranță activă sunt parte integrantă a unei soluții holistice care ajută în mod evident la reducerea riscurilor din trafic, dar este esențial să nu uităm faptul că tehnologia în sine nu poate face toată treaba. Un mediu rutier sigur necesită interacțiunea activă a tuturor utilizatorilor șoselelor. Un șofer experimentat, atent, care își conduce vehiculul în mod responsabil reprezintă, mai departe, cea mai bună modalitate de prevenire a accidentelor", spune Carl Johan Almqvist.

Exemple de sisteme inteligente de siguranță Volvo Trucks

-Controlul adaptativ al vitezei de croazieră, controlul activ al vitezei de croazieră care îl ajută pe șofer să mențină o distanță constantă față de vehiculul din față.

-Sistemul de avertizare de coliziune cu frână de urgență îl alertează pe șofer atunci când există riscul unei coliziuni cu un vehicul din față, activând frânele, dacă este nevoie.

-Sistemul de avertizare șofer îl anunță pe șofer atunci când este cazul să ia o pauză, dacă detectează cel mai mic semn de neatenție sau de somnolență din partea șoferului.