”VÂRSTELE LUNII” LA UNTEATRU

Gelu Nițu: Veți vedea un spectacol montat după un text scris de Sam Shepard, care se numește ”Vârstele lunii”, pus în scenă de mai tânărul nostru coleg, care este actor și a devenit și regizor, Toma Dănilă.

V-am invitat la acest spectacol. Nu fac așa ceva des, dar această piesă de teatru îi este atât de dragă sufletului meu, încât chem pe cine pot să vadă spectacolul. Joc un rol la care am visat de mult, de când m-am ”maturizat”, pe care cred că orice actor de vârsta mea și-ar dori să-l joace. Îl interpretez cu o mare bucurie. Am și șansa de a-l avea alături de mine, pe scenă, pe Constantin Cojocaru, cu care sunt coleg și prieten de cam atâta vreme de când sunt amici și cei doi bărbați din piesa jucată. Lansez o invitație pe această cale, către public, să vină, să vadă. Sunt un om matur, conștient de ceea ce susțin și vă asigur că toți vor fi încântați după ce vor viziona piesa.

Ce ați luat bun din personaj?

Constantin Cojocaru: Interpretez rolul unui prieten. Stau și mă întreb: ”Ce mai înseamnă prietenia astăzi?” E foarte delicat! Oamenii se trădează repede. Se speculează... Gluma cea mai frecventă este: ”Mi-am făcut un prieten!”. Dramaturgia lui Sam Shepard este extraordinară. Cele două scripturi, cel al lui Gelu Nițu și acela pe care îl interpretez eu, sunt minunate. Practic, nu au ceva spectaculos în ele, dar au atâta viață și normalitate, încât sunt fan declarat al acestui spectacol. Îmi place extraordinar de mult! Totul se declanșează după un telefon dat în miezul nopții, când, disperat, personajul lui Gelu Nițu, Ames, mă cheamă plângând, spunând că nu se mai recunoaște, își dorește să moară și eu fac trei zile pe drum să ajung până la el. Cu toate acestea, din vorbă în vorbă, Ames ajunge să mă gonească. Dar o eclipsă de lună ( De aceea se numește piesa ”Vârstele lunii”.) îi pune în valoare, în prietenia lor. Piesa e foarte tonică. Eu mă declar responsabil de vorbele mele și invit spectatorii să vină la o piesă de suflet, astăzi, când sufletul este dat, de multe ori, la o parte.

Cu alte cuvinte, conjuncturile sunt, până la urmă, importante în viață?

Gelu Nițu: Categoric. Am avut parte de o întâmplare fericită. Faptul că Toma Dănilă a descoperit acest text și că s-a gândit să interpretăm noi aceste două roluri.

De cât timp jucați această piesă de teatru? 

Gelu Nițu: În ianuarie am avut premiera.

De ce ați ales acest text?

Toma Dănilă: Este unul dintre cele mai frumoase texte pe care le-am găsit în dramaturgia americană. Sam Shepard se numără printre cei mai mari dramaturgi americani contemporani. Din nefericire, anul trecut, când lucram la punerea în scenă a acestui spectacol, a plecat dintre noi. ”Vârstele lunii” reprezintă unul dintre ultimele texte scrise de el. Când l-am citit, mi-a vorbit foarte mult despre condiția umană. Este vorba despre doi bărbați care au atins o anumită vârstă, de aceea am făcut un efort să mă transpun, pentru a înțelege bine personajele. Am ales doi actori minunați, pe domnii Gelu Nițu și Constantin Cojocaru. Nu cred că mai este nevoie să-i prezint. Este un spectacol care ne este foarte drag tuturor. Cei doi actori îl intepretează cu mare plăcere. Eu mă bucur foarte tare pentru că se joacă această piesă de teatru și sper ca și publicul să aibă parte de ea multă vreme de acum încolo.

A consemnat,

Alina ANTON-POP